Patru realizări ştiinţifice despre care va vorbi toată lumea în 2014

Iată care sunt cele patru predicţii ale lor privitoare la lunile ce urmează:

1. O nouă eră a detectării particulei neutrino

• Românii au taxe mai mici pe muncă decât vecinii lor, dar rămân cu mai puţini bani
• Două țări și-au unit forțele comerciale și vor să cucerească Europa

Dacă 2013 a fost anul busonului Higgs, atunci 2014 va fi anul lui neutrino. Particula aproape lipsită de masă nu are sarcină electrică, dar poate fi găsită peste tot, trecând prin corpurile noastre în fiecare secundă. 

Deoarece particulele neutrino sunt invizibile şi interacţionează slab cu alte particule, ele sunt dificil de detectat. dar dacă ele ar fi detectate, ar putea servi ca mesageri tăcuţi ai radiaţiilor şi astfel pot fi de ajutor în căutarea radiaţiilor cosmice şi, eventual, în monitorizarea armelor nucleare. 

Acul acesta, oamenii de ştiinţă de la IceCube Neutrino Observatory, un telescop subteran din Antarctica, au detectat, pentru prima dată, particule neutrino de dincolo de sistemul nostru solar. realizarea, spun oamenii de ştiinţă, deschide o nouă eră a astronomiei neutrino.

2. O mai bună metodă de studiere şi tratarea a bolilor folosind secvenţierea genomului

În 2014, din ce în ce mai mulţi cercetători şi medici vor folosi secvenţierea genomului pentru a trata pacienţii bolnavi de cancer, bebeluşii cu boli care le pun viaţa în pericol şi mulţi alţi bolnavi.

Avansarea acestei tehnici ne va ajuta să cunoaştem şi să înţelegem genomul, acele lanţuri de ADN care ne instruiesc celulele şi care influenţează totul de la culoarea părului, până la boli. Atunci când genomul unui pacient este analizat, oamenii de ştiinţă pot afla informaţii care să îi ajute să realizeze tratamente medicale personalizate, mai eficiente. Cunoscând schimbările de la nivelul genomului care fac ca celulele să devină canceroase, oncologii vor putea înfrânge tumoarea folosind chimioterapie personalizată. 

3. Sfârşitul cercetărilor realizate pe cimpanzei

2013 a fost un anul „emancipării” cimpanzeilor şi se pare că viitorul este sună din ce în ce mai bine pentru ei. În iunie, guvernul SUA a anunţat că va elibera în sanctuare aproape toţi cimpanzeii folosiţi în cercetări, păstrând doar 50 pentru studiu. În aproximativ aceeaşi perioadă, reprezentanţii Fish and Wildlife Service a propus ca cimpanzeii captivi să fie trecuţi pe lista animalelor periclitate. În acest fel, laboratoarelor care vor să facă experimente pe astfel de animale le va fi mult mai greu să obţină aprobare. 

Aceste decizii, luate în 2013, reflectă opinia publică care se opune utilizării cimpanzeilor în astfel de experimente. 

4. Vom afla noi detalii despre Univers

Cum a luat naştere Universul şi cum a devenit ceea ce este astăzi? 

Acestea sunt doar două dinte întrebările la care vor să răspundă specialiştii din spatele observatorului spaţial Planck, al ESA, după mai bine de 4 ani de studii ce s-au axat asupra radiaţiilor produse de Big Bang. Specialiştii au adunat toate aceste informaţii dintr-o imagine care arată Universul aşa cum era el acum 380.000 ani. 

Astronomii au publicat cea mai detaliată imagine a universului „în faşă”, în luna martie a acestui an.